PHASE 1. 2019-2020 – HEALING ROMANIAN PATRIMONY: HOSPITALS, HEALTH AND HERITAGE
PHASE 2. 2020-2021 – HEALING EUROPEAN CULTURAL HERITAGE: HOSPITALS, HEALTH AND HERITAGE
Research developed and coordinated by OANA SERBAN
Phase 1. 2019-2020
“Healing Romanian Patrimony. Hospitals, Health & Heritage (H.A.R.P.)” este un proiect de cercetare interdisciplinară dedicat spitalelor-monument din România. Proiectul vizează investigarea clădirilor istorice care aparțin unor spitale autohtone funcționale sau închise temporar, și care constituie forme de patrimoniu cultural material / tangibil, expuse, prin absența mijloacelor financiare sustenabile pentru conservare și restaurare, degradării, abandonului și distrugerii.
Există două componente principale ale proiectului.
Prima, vizează dezvoltarea principalului produs cultural al proiectului HARP, care va consta în realizarea primului film documentar al spitalelor monument din România. Pentru realizarea acestui film documentar, se va combina cercetarea teoretică și cercetarea empirică, de teren. Cercetarea teoretică este desfășurată de specialiști în studii de patrimoniu, filosofia medicinei, filosofia artei, estetică și studii culturale, care vor reconstrui memoria culturală și imaginarul medical ale clădirilor spitalelor deja omologate ca monumente (categoria A sau B) sau ale imobilelor pentru care se va solicita evaluarea și omologarea ca forme de patrimoniu tangibil.
Cercetarea empirică este realizată de experți în cinematografie, care vor integra interviuri cu reprezentanții spitalelor-monument, de la responsabili pentru management la personalul medical, într-un produs cultural inedit. Prin acest proiect, ne dorim să susținem demersurile Ministerului Culturii și Institutului Național al Patrimoniului în constituirea unei arhive multi-media a spitalelor-monument, dezvoltând un produs cultural-artistic prin care sectorul medical și cultural pot conlucra, explicând în ce măsură întreținerea, conservarea și restaurarea spitalelor-monument trebuie să reprezinte eforturile complementare ale Ministerului Sănătății și ale Ministerului Culturii, optimizând funcționalitatea spațiului medical fără a altera dimensiunea patrimonial-culturală a clădirilor.
De asemenea, cercetarea întreprinsă de echipa proiectului HARP – Healing Romanian Patrimony. Hospitals, Health & Heritage va cuprinde o secțiune aparte dedicată unităților medicale aflate în clădiri istorice care, nefiind propuse pentru evaluare și omologare ca monumente istorice, au fost supuse abandonului sau distrugerii, spațiul ocupat de acestea fiind destinat construcției unor imobile pentru locuit sau hipermarketuri. Din nefericire, în asemenea cazuri, clădirile au fost distruse fără a documenta, măcar, memoria culturală și medicală a acestora. Or, prin semnalarea acestor cazuri, ne propunem să atragem atenția autorităților competente asupra riscului de a compromite sau pierde clădiri importante care, prin relevanța lor istorică, pot fi omologate ca monumente sau pot fi convertite în spații cu o nouă utilitate, de pildă, muzee medicale, păstrând memoria medicală și culturală.
De aceea, a doua componentă a proiectului constă în dezvoltarea unor campanii de lobby pe lângă Ministerul Culturii și Ministerul Sănătății pentru a urgenta dezvoltarea politicilor publice și a pachetelor legislative care îngăduie convertirea spitalelor din clădirile istorice nefuncționale în muzee medicale. Subtitlul proiectului, “Hospitals, Health & Heritage”, ne invită să înțelegem maniera prin care particularitățile fiecărui spațiu medical aduce cu sine, prin expresiile arhitecturale, funcționalitate, structura ansamblului – de la clădiri principale la anexe – o anumită hermeneutică medicală asupra protocolului clinic sau aziliar, o interpretare a fenomenului vindecării, bolii și tensiunilor dintre viață și moarte, relativă la memoria culturală a clădirii, mai înainte de a fi convertită, prin toate practicile, ca instituție medicală. Acolo unde clădirile au devenit nefuncționale, vor fi studiate formele prin care acestea pot fi reconfigurate – ca muzee medicale, iar spațiile exterioare – curțile spitalelor – transformate în grădini deschise și parcuri. În funcție de profilul medical al clădirii, unele dintre acestea se vor dovedi mai ofertante din această ultimă perspectivă, care poate compensa, de bună seamă, neajunsurile centrelor sau periferiilor urbane, în privința amenajării locurilor pentru agrement, odihnă sau relaxare, în peisajul natural.
Prin proiectul nostru, sperăm ca analiza spitalelor-monument din România să trezească interesul operatorilor medicali și culturali pentru a constitui, în timp, o rețea a spitalelor-monument din Europa, inițiind proiecte pentru unificarea standardelor de evaluare și omologare a clădirilor istorice care găzduiesc activități medicale, dar și pentru dezvoltarea politicilor publice europene privind conservarea, restaurarea și promovarea spitalelor-monument europene.
Potrivit situației prezentate de Institutul Național al Patrimoniului, la ora actuală, în România, sunt omologate ca monumente culturale 137 de clădiri istorice în care se desfășoară servicii medicale, dintre care 14 sunt omologate ca aparținând grupei A (monumente istorice de valoare națională și universală) iar 123 reprezintă monumente incluse în grupa B (evaluate ca monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local). Din totalul de 137 de clădiri istorice, 17 sunt ansambluri și 120 sunt monumente. Echipa noastră de proiect intenționează să reconstruiască memoria culturală și medicală a acestor instituții plecând de la un element aparte din istoria lor, și anume, dinamica spațială, prin care, se constată că multe dintre aceste clădiri nu au fost, originar, destinate serviciilor medicale, ci au reprezentat spații ale clădirilor de protocol, ale bisericilor și mănăstirilor ori cazarmelor militare și, în timp, au fost convertite în unități medicale, de un anumit profil, pe care îl favoriza arhitectura clădirii. De pildă, fostele clădiri monahale și militare beneficiază de o dispunere panopticistă a arhitecturii, care a favorizat convertirea spațiilor în sanatorii sau instituții aziliare, pentru care supravegherea și controlul pacienților este mai facilă, existând puncte de autoritate medicală dispuse în centrul ansamblului arhitectural și posibilitatea de a dispune pacienții concentric, așa încât starea lor medicală și evoluția clinică poate fi urmărită constant. În timpul documentării pentru redactarea acestei aplicații, câteva asemenea exemple de clădiri istorice supuse convertirii succesive, au atras atenția experților noștri, iar acestea vor fi spitalele cercetate în cele 7 luni ale proiectului: Spitalul de neurologie, construit pe Bastionul Haller, Sibiu (1552, transformat la începutul secolului XX în spital), fostul cămin Sf. Anton, fost spital al calfelor, Sibiu (secolul XV), Spitalul Colțea (1887), Palatul Fostei Eforii a Spitalelor Civile (1886), fostul sediu al Curții de Conturi, astăzi Spitalul Dr. Carol Davila (secolul XIX), Casa G-ral Lahovary, azi corp al Spitalului Cantacuzino (1884), Spitalul Militar București (secolul XIX), Spitalul Witing (secolul XIX), spitalul P.T.T.R (secolul XIX), fostul spital I.C. Brătianu din Buzău (secolul XIX), Spitalul Gârlași din Buzău (secolul XVIII, ref. 1905-1907), fostul schit Nifon, azi Spital (sec. XIX), Spitalul Militar Timiș (1792), Spitalul orășenesc Timiș, azi Spital de oncologie și dermato-venerice (1744), Spitalul Mizericordienilor din Timiș (1735), Ansamblul Spitalului Unificat din Roman (secolul XVIII), Reședința garnizoanei de grăniceri, azi Spital ORL și Fizioterapie din Miercurea Ciuc (1786), Spitalul Militar dr. Aristide Serfioti, Galați (1883), Spitalul de Psihiatrie Elisabeta Doamna, Galați, (1887), Spitalul israelit, azi Maternitatea „Elena Doamna”, Iași (sec. XIX), Ansamblul Spitalului „Sf. Spiridon”, Iași (1756), Spitalul Cantacuzino-Pașcanu, Iași (1854), Castelul Banffy, azi Spitalul de Psihiatrie din Borșa (secolul XIX), Casa Sofian-Arapu, astăzi Spitalul Județean Botoșani (secolul XIX). În total, 24 de spitale-monument.
Acest spectru larg de clădiri poate fi redus, în consecință, la două categorii operaționale: clădiri spitalicești, configurate încă de la proiectare pentru o asemenea funcționalitate, respectiv clădiri culturale, castele sau vile de protocol, ecumenice, precum schituri și biserici, și militare, precum garnizoane, care au fost adaptate, din considerente istorice, sociale sau politice, transformării în spații clinice. Experții cooptați în echipa de proiect vor cerceta interdisciplinar evoluția dinamic-conceptuală și istorică a celor două categorii, configurând arhive-multimedia pentru fiecare clădire-monument cercetată.
Rezultatele cercetării teoretice și empirice se vor concentra în realizarea filmului documentar “Healing Romanian Patrimony”, care va expune prin recurs la instrumentele noilor media „România bolnavă” a spitalelor despre care se vorbește tot mai puțin în ultimul timp în calitatea lor de clădiri de patrimoniu cultural, de ansambluri care conservă identitatea culturală românească în diferite ethosuri de influență inter-europeană, de unități în evaluarea cărora un protocol medical și salvarea vieților umane se desfășoară în spații a căror identitate memorială și culturală devine un discurs periferic.
Ne dorim ca prin ancheta noastră istorică, analiza critică în plan filosofic și documentarea artistică să „înregistrăm” problemele de conservare și restaurare ale acestor instituții, să rescriem narațiunea lor culturală într-o formă accesibilă, interactivă, operabilă de experți din diferite domenii, să le expunem particularitățile de patrimoniu cultural tangibil semnalând, totodată, cele mai importante reușite medicale din acele spații și, la final, să „diagnosticăm” starea acestor ansambluri iconice pentru istoria autohtonă a secolelor XVI-XIX, sugerând forme de „însănătoșire” prin intervenții de stat sau private care se așteaptă a fi identificate și implementate.
Prin platforma H.A.R.P. se va deschide un segment solid pentru documentarea și expunerea dimensiunii memoriale a clădirilor de patrimoniu cultural alocate spitalelor istorice din arealul românesc. În orizontul acestei analize, importante vor fi nu într-atât elementele specifice planului operațional al unor clădiri care îndeplinesc funcția unui spital, cât mai curând particularitățile care plasează în dezacord elementele de arhitectură, ambient, decor sau formele estetice ale spațiilor destinate activităților medicale, cu structurile canonice, hiperfuncționalizate, neutre și pragmatice, ale unei instituții medicale.
În consecință, vor fi inventariate, documentate științific, artistic, și interpretate, în cheia estetică și filosofică a locuirii, configurării spațiilor clinice sau aziliare ca instituții de control, disciplinare și supraveghere (în sens foucauldian), și la final, arhivate, pentru constituirea bazei de date dedicate formelor de patrimoniului cultural tangibil reprezentate de instituții medicale istorice, o serie de spitale fondate din secolul XVI și până în secolul XIX.
Meritul proiectului “Healing Romanian Patrimony. Hospitals, Health & Heritage (H.A.R.P.)” este acela de a concentra, pentru prima dată, potrivit cercetărilor noastre întreprinse până în acest moment, spitalele românești ca elemente de patrimoniu cultural tangibil printr-o platformă multimedia care are la bază cercetarea interdisciplinară a unor experți din mediul academic, medical și cultural românesc și care are capacitatea de a disemina rezultatele acestei cercetări maselor, printr-un produs cultural de tipul unui film documentar.
PHASE 2. 2020-2021 – HEALING EUROPEAN CULTURAL HERITAGE: HOSPITALS, HEALTH AND HERITAGE
Research ongoing.
PhD. Oana Serban, Teaching Assistant at the University of Bucharest and PostDoctoral Fellow of ISD has published the article Healing the Black Sea’s Patrimony: Hospitals, Health and Heritage in Balkan Journal of Philosophy 12 (2):125-132 (2020). Her research can be consulted at: https://philpapers.org/rec/ERBHTB
In order to perform a European network of experts devoted to research the role and situation of hospitals monuments, we invite you to submit an application to the following conference, that will be followed by a meeting of experts engaged in studies of cultural heritage, in order to identify mechanisms of cooperation and financing.
“SAFEGUARDING LIFE”: CULTURAL AND BIOPOLITICAL PERSPECTIVES ON PATRIMONY.
CALL FOR PAPERS
THE FIRST EDITION.
HOSPITALS-MONUMENTS AS (IN)TANGIBLE FORMS OF CULTURAL HERITAGE AT THE BLACK SEA
CONTEXT
Increasing the regional attractiveness of the states across the Black Sea has never been prospected as a feasible project that might have been conceived by cultural and medical tools. Whenever experts attempt to identify new and sustainable cultural routes in the Black Sea by relating transnational elements across the Black Sea countries, the role of the hospitals placed into monumental buildings of cultural heritage, as well as the capacity of related intangible forms of cultural heritage (resulted from a certain historical and cultural understanding of health and standards for the quality of life across the Black Sea), are ignored or regarded as a peripheral concern.
Nowadays, representatives of different working groups belonging to the European institutions and commissions responsible for culturally regenerating the Black Sea insist on developing networks of museums, cultural sites or other cultural agencies such as festivals, in order to strengthen the partnership between the states that border this maritime area which needs a powerful and renewed branding.
There is no transparent effort in addressing hospitals that are placed into historical buildings as part of the cultural heritage of the Black Sea, nor any intention of insisting on their potential to be reliable candidates for inscription in the UNESCO’s World Heritage List.
The Black Sea coast is recognized for its balneary potential but health is never addressed, consequently, as a form of cultural capital whose resources and practices correspond, from their material order, to a set of intercultural comprehensive values, inherited rituals and medical knowledge. Such medical rituals lay at the core of local and national “cultures of health” that might be proposed, as well, for inscription in the UNESCO`s Representative List of Intangible Cultural Heritage
TOWARDS A NETWORK OF HOSPITALS-MONUMENTS ACROSS THE BLACK SEA
Relevant examples of hospitals-monuments can be tracked across the Romanian territory. The Clinical Hospital of Nephrology Dr. Carol Davila, in fact, the only institution in Romania with this profile, is one of the most impressive local buildings made in neoclassical style, inspired by the model proposed by “Ospedale di S. Lazzaro e Medicanti” in Venice. Colțea Hospital, established 300 years ago, was one of the first European medical units with a social-medical mission, finding a similar format in the “Charite” hospitals in Berlin and “Guy” in London. Behind the walls of these monuments, the clinical protocol functions at high standards of excellence and performance, the last-minute medical technology being used without undermining the heritage value of the building. Sometimes, the protocol of medical recovery found correspondent practices on the Black Sea coast, whose waters have been prospected as a cure for rheumatic, nervous and arthritic disorders. As a national example, in Eforie Nord, under the patronage of King Carol I, a health resort sprang up at the end of the 19th century; nowadays, the resort is well known for the curative potential of the sapropelic mud and represents a strategic area of the Romanian Black Sea coast.
In what concerns the possibility to create a network of the hospitals-monuments belonging to the states across the Black Sea, some important historical buildings should be considered for inclusion. One of them is the building of the Russian hospital from the coast of Sevastopol, named after Pirgov on Pavlovsky cape; the city hospital of Krasnodar, built together with a complex of buildings of the poorhouse and a church, in the first part of the 19th century; the former hospital of Kavala during the Balkan wars, currently functioning as the male high school; the old hospital of Izmail, registered as a historical monument, or Museum of Health and Sultan Beyazit II Mosque, from Edirne, built in the XVth century.
On the one hand, history reveals that many of the monumental buildings of these hospitals have initially been designed and intended for military, ecclesiastical or educational functions, being subsequently converted and adapted to the medical protocol. On the other hand, the buildings of cultural heritage that could not be preserved or restored according to the clinical protocol, changed their function, being adapted to educational or commercial spaces. In the process of conversion, the cultural identity and memory of the heritage buildings were compromised or lost, along with the correspondent elements of intangible cultural heritage. Therefore, it is urgent to develop conservation and restoration policies that pay equal attention to the dynamics and the functionality of these monuments throughout history, without neglecting the local or regional priorities of safeguarding such buildings of cultural heritage.
Addressing the right concern to such institutions that perform both tangible and intangible forms of heritage following cultural patterns specific to the Black Sea means healing this area from its one of its most benign diseases: a political, economic and educational underestimation of health as a fertile, cultural resource.
OBJECTIVES
O1. To address health as a form of cultural capital.
O2. To create an international platform of dialogue and cooperation for experts from different sectors of culture in order to develop European standards for evaluating the buildings of cultural heritage in which historical hospitals are placed.
O3. To evaluate the (bio)political implications of safeguarding hospitals-monuments.
ESTIMATED OUTCOMES
• To create a network of the hospitals-monuments belonging to the states across the Black Sea.
• To identify historical buildings of such hospitals-monuments that can be proposed for inscription on UNESCO’s World Heritage List.
• To identify different medical practices and rituals inspired by the natural and balneary potential of the states across the Black Sea that developed “cultures of health” and are suitable to be recommended for inscription on the Representative List of Intangible Cultural Heritage.
• To develop international cultural policies of safeguarding the historical buildings that belong to the hospitals evaluated as cultural heritage monuments.
CALL FOR PAPERS
We invite scholars to submit their valuable contribution to this conference. Philosophical, cultural and political approaches are encouraged. Abstracts (max. 350 words) and a short professional biography (400 words) are welcomed no later than March 31 2020. Authors can submit applications to the following address: oana.serban@filosofie.unibuc.ro.
The conference will be held – depending on the conditions of the pandemic – at the Faculty of Philosophy, University of Bucharest, between April 23-24, 2021. Alternatively, if the pandemic situation does not allow a public event, the conference will be organized online.
ACADEMIC NETWORKING
Scholars that will take part to this event will be asked about their disposal to join a research network devoted to the analysis of tangible and intangible forms of cultural heritage inspired by health as form of cultural capital across Europe. Potential mechanisms for financing this research will be discussed after the conference with those interested in developing such a project.
For any additional information please do not hesitate to contact us by email (PhD. Oana Șerban, oana.serban@filosofie.unibuc.ro)