Conferintele CCIIF

Conferintele CCIIF. Dincolo de public si privat. Invitat: Mihai Laurentiu Fuiorea

Conferintele CCIIF se deschid luna aceasta cu prelegerea dlui. Mihai Laurentiu Fuiorea, care ne va vorbi despre cele ce sunt Dincolo de public si privat. Va asteptam joi, de la ora 18.00, in sala Lucian Blaga a Facultatii de Filosofie.

Conferintele CCIIF. Empirismul ca atitudine epistemica. Invitat: Daian Bica

Invitatul conferințelor CCIIF, găzduite săptămâna aceasta de Facultatea de Filosofie, este Daian Bica. Prelegerea sa, “Empirismul ca atitudine epistemică” va fi susținută joi, 7 martie, de la ora 18.00, în sala Lucian Blaga. Abstractul conferinței: Empirismul ca atitudine epistemică Bas Read More …

Conferintele CCIIF: KIERKEGAARD NU A SCRIS NIMIC. O ALTĂ HERMENEUTICĂ A HETERONIMELOR. Invitat: Stefan Barzu

Va așteptăm joi, 14 martie, la o nouă conferință CCIIF. Invitatul nostru este Ștefan Bârzu. Tema conferinței: KIERKEGAARD NU A SCRIS NIMIC. O ALTĂ HERMENEUTICĂ A HETERONIMELOR. Ne întâlnim de la ora 18.00, în sala Lucian Blaga a Facultății de Read More …

CfP: CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ȘI FILOSOFIA ARTEI „ION IANOȘI”, EDIȚIA A VII-A – (RE)FORMELE MODERNITĂȚII: ARTĂ ȘI SOCIETATE

Call for Papers CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ȘI FILOSOFIA ARTEI „ION IANOȘI” EDIȚIA A VII-A (RE)FORMELE MODERNITĂȚII: ARTĂ ȘI SOCIETATE   De-a lungul istoriei, arta a constituit teritoriul reprezentării dimensiunilor deopotrivă reale și ideale asupra vieții. Dacă orizontul artei clasice, preponderent Read More …

Conferintele CCIIF: “Meditatie si constituire afectiva la Descartes. Libertate de indiferenta, generozitate si iubire”

Drd. Dragos Vadana va sustine conferinta “Meditatie si constituire afectiva la Descartes. Libertate de indiferenta, generozitate si iubire”, miercuri, 21 iunie, la ora 18.00. Va asteptam in sala 8 (Tudor Vianu), la ultima prelegere a ciclului de conferinte CCIIF din Read More …


 Conferinte CCIIF

 

 

 

Drd. Maria Chiara Bruttomesso (Universitatea din Verona) – Dont read my mind. Re-evaluating Schelers Theories of Perception and Expressivity for the Problem of Intersubjectivity Hannah Arendt on Eichmann – The Right to Judge and Other Moral DilemmasConferinta Sf. Apostol Pavel si traditia greacaSimpozionul Aram Frenkian (1898- 1964)CONFERINTELE CCIIF- ELISABETH MONTFORT, „La personne humaine est-elle un être de nature ou un être de culture ?”

 

Drd. Maria Chiara Bruttomesso (Universitatea din Verona) va sustine prelegerea “Don`t read my mind. Re-evaluating Scheler`s Theories of Perception and Expressivity for the Problem of Intersubjectivity”, in cadrul Conferintelor CCIIF de luna aceasta. Evenimentul se desfasoara vineri, 11 septembrie 2015, in Sala Doctorala a Facultatii de Filosofie a Universitatii din Bucuresti.

 

afis bruttomesso

 

Don’t read my mind

Re-evaluating Scheler’s theories of perception and expressivity for the problem of intersubjecitvity

Maria Chiara Bruttomesso

PhD student, University of Verona

Grasping emotions and intentions in others has been and still is interpreted in the light of different theories, involving a long-lasting debate on the concept of intersubjectivity in the fields of philosophy, psychology, cognitive sciences and the very recent discoveries in neuroscience. My aim is to analyze the grounds of dualism in contrast to an embodied and impulse-based structure of our perception, which can be found in Scheler’s phenomenology. As long as we practice the phenomenological reduction and don’t abstract perception from its non-neutral character, not only we abandon the utopia of a pure and detached knowledge, but also the problem of “other minds” disappears. Scheler is effectively starting to be recognized as the pioneer of an embodied and direct way of perceiving others’ emotions, above all thanks to his concepts of Leib and expressivity. Yet, most researchers look for the empathic process’ roots in an inferential or simulative act, or, even when underlying importance of the Fremdwahrnehmung for the problem. Mostly limit their reference to one book – The Nature of Sympathy. Scheler’s phenomenology presents more articulate roots and contains some strong anti-dualistic claims, which could respond to the growing need of changing our way to conceive perception itself.

 

 

krauss 3

CCIIF – Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice, al Facultatii de Filosofie U.B. organizeaza conferinta Hannah Arendt on Eichmann: The Right to Judge and Other Moral Dilemmas, sustinuta de Dr. Andre Krauss. Conferinta va fi gazduita de Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, avand loc in Amf. Motru, in data de 30 iunie 2015, incepand cu ora 12:00. Aceasta conferinta se inscrie intr-un amplu calendar de evenimente academice si cicluri de conferinte, prilejuite de acordarea titlului de Doctor Honoris Causa Profesorului Dr. Brad Bushman, care va sustine conferinta Blood, Gore and Video Games: Effects of Violent Content on Players, luni, 29 iunie, de la ora 18:00, in sala Constantin Stoicescu a Facultatii de Drept. Invitatul CCIIF, Andre Krauss, colaborator al Prof. Dr. Bushman, detine titlul de doctor in Istoria Artei (University din Gothenburg, Sweden) si in Psihologie Sociala (Universitatea din Bucuresti), activitatea didactica si de cercetare fiind desfasurata, in ultimii 30 de ani, in Suedia, Israel, SUA si Europa Centrala.

Lecture Synopsis:
Hannah Arendt on Eichmann: The Right to Judge and Other Moral Dilemmas
Taking Hannah Arendt’s book Eichmann in Jerusalem: Report on the Banality of Evil (1963) as a point of departure, the lecture will initially examine and evaluate Arendt’s two primary accusations of the Jews during the Holocaust: 1) the collaboration of the Jewish Councils with the Nazi authorities and 2) the lack of a more vigorous resistance by the Jews in Nazi-occupied Europe.
These two issues, collaboration and resistance, plus a number of other moral dilemmas  have been  and continue to be posed, examined, evaluated and debated since the end of World War II.
The lecture will explore these issues and moral dilemmas such as the right to judge, the right to revenge and the right to forgive by reviewing a variety of documentary material relating to examples representative of the specific problems and by the inherent questions that remain unanswered.

Bio:
Dr. Krauss, a research fellow at the Institute of Sociology at the Romanian Academy is a published art historian and media psychologist and holds two doctorates: History of Art from the University of Gothenburg, Sweden and Social Psychology from the University of Bucharest, Romania.    Dr. Krauss has been teaching and conducting research for over 30 years in Sweden, Israel, the US and Central Europe.
Dr. Krauss brings a cross disciplinary approach to media psychology by combining his knowledge of visual literacy and analysis of visual communication with the understanding of its emotional impact on the audience.
Dr. Krauss established the centers for media studies at UAV University in Arad and also at the UV Timisoara. In collaboration with Dr. Aaron Sell, from the Center for Evolutionary Psychology at the University of California, Dr. Krauss conducted experimental research with students at major universities in Romania.
Presently, Dr. Krauss’ research interests range from the aesthetics of high and pop culture, audience reception research, and to the continued blurring of the distinction between fiction and reality and its impact on the perception of history,  in a media dominated by entertainment.

 

 

Afis conferinta prof. Vladutescu Sf. Apostol Pavel si traditia greaca


Facultatea de Filosofie a Universitatii din Bucuresti si CCIIF- Centrul de cercetare a istoriei ideilor filosofice, in parteneriat cu Facultatea de Teologie Ortodoxa Iustinian Patriarhul organizeaza conferinta Sf. Apostol Pavel si traditia greaca, sustinuta de Acad. Gheorghe Vladutescu. Evenimentul va avea loc miercuri, 18 martie 2015, la ora 18:00, in Amfiteatrul Titu Maiorescu al Facultatii de Filosofie.

 

 


afis final simpozion frenkian

Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice (CCIIF) va organiza joi, 20 noiembrie 2014, Simpozionul Aram Frenkian (1898- 1964). Evenimentul se va desfașura în Amfiteatrul Titu Maiorescu al Facultății de Filosofie a Universității din București, începând cu ora 14:00. Invitați: Acad. Prof. Dr. Gheorghe Vlăduțescu, Prof. Dr. Ion Bănșoiu.

 

 


ELISABETH MONTFORT AFIS

CONFERINTELE CCIIF- ELISABETH MONTFORT, “La personne humaine est-elle un être de nature ou un être de culture ?”

Marti, 11 noiembrie 2014, incepand cu orele 12:00, Facultatea de Filosofie a Universitatii din Bucuresti va gazdui conferinta dnei Elisabeth Montfort, La personne humaine est-elle un être de nature ou un être de culture? in cadrul ciclului de Conferinte CCIIF- Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice. Conferinta va avea loc in sala doctorala a Facultatii de Filosofie U.B.

Doamna Elisabeth Montfort este o  juristă, filosoafă și politiciană franceză. Între 1999-2004 a fost deputat în Parlamentul European, în această postură făcând parte din Comisia de Industrie și Cercetare, din Comisia de Genetică Umană și din cea a Drepturilor Femeilor. Actualmente, Elisabet Montfort este vice-primar al orașului Riom (Franța) și președinte al „Alianței pentru un nou feminism european”. Este licențiată în drept, filosofie și istorie, absolvind studiile la Universitatea Pantheon-Assas (Paris II) și Paris Sorbonne.

A publicat, singură sau în colaborare cu alți autori, mai multe cărți pe teme de bioetică, politică și filosofie, dintre care amintim: La bioéthique entre confusion et responsabilité (2001); Dieu a-t- il sa place en Europe? (2003); L’e-administration. La réforme de l’Etat (2005); Le sens de l’homme (2005); Le genre démasqué. Homme ou Femme ? Le choix impossible (2011); Le genre en questions (2012); De la théorie du genre au mariage de même sexe : l’effet domino (2013).

Desfășoară o activitate intensă de promovare în societatea actuală a valorilor fondatoare ale civilizației iudeo-creștine. Participă la conferințe, colocvii și alte „laboratoare de idei” alături de cadre universitare și persoane cu responsabilități politice și economice. În 2013 a fost unul din purtătorii de cuvânt ai mișcării La Manif Pour Tous din Franța. Este una din vocile din Occident care reacționează la nivel intelectual și politic împotriva răspândirii teoriilor gender în Europa și a lobby-urilor care le susțin.

 

 

 Conferinte Incheiate

 

 

 

DELIMITARE FENOMENOLOGICĂ A CONCEPTULUI DE ISPITĂ LA MIRCEA VULCĂNESCUConsumul spectacular al operei de arta in patru pasi: Marcuse, Baudrillard, Debord si LipovetskyCapitalismul artistic : complicitati si crize. Estetizarea lumii, pe urmele lui GIlles LipovetskyNotiunea de IMAGINAR PASIVL. Blaga si constituirea dogmatica a istoricitatiiTranscedentalismul in fenomenologia Husserliana

 


DELIMITAREA FENOMENOLOGICĂ A CONCEPTULUI DE ISPITĂ LA MIRCEA V

Seria de Conferințe CCIIF (Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice) se deschide joi, 30 octombrie 2014, începand cu ora 18:00, avându-l ca invitat pe Cornel Moraru. Titlul conferinței: DELIMITARE FENOMENOLOGICĂ A CONCEPTULUI DE ISPITĂ LA MIRCEA VULCĂNESCU
Întâlnirile vor avea loc în catedra Departamentului de Filosofie Practică și Istoria Filosofiei din cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București.

Abstractul conferinței: Ne propunem circumscrierea din punct de vedere fenomenologic a conceptului de ispită, astfel încât să dăm seama de implicațile acestuia la nivelul întregii construcții metafizice vulcănesciene prin punerea în lumină a modului în care el stă în relație cu conceptul de vreme.  Ne vom opri asupra logicii ierarhizarii diverselor ispite, din care va rezulta modul în care vremea și ispitele se determină reciproc în fiecare clipă. Pe această cale, vom arăta raportul de geneză reciprocă dintre cele două concepte și modul în care, pe de o parte, vremea adăpostește manifestarea ispitelor și, pe de altă parte, își are originea în ele. Astfel, va ieși la lumină totodată și structura profund meontologică a însuși conceptului de ispită.

 

 

Afis consumul operei de arta

Vineri, 30 mai 2014, incepand cu ora 15:00, CCIIF va organiza conferinta Consumul spectacular al operei de arta in patru pasi: Marcuse, Baudrillard, Debord si Lipovetsky, sustinuta de Mrd. Oana Serban (Sala doctorala a Facultatii de Filosofie). 

Conferinta Judecată şi timp. Fenomenologia judicativului – prezentarea cărţii, sustinuta de Prof. Dr.Viorel Cernica va fi reprogramata, potrivit agendei ciclului de conferinte CCIIF, la o data ulterioara.

 

 

Afis Capitalism

Mrd. Oana Șerban va susține vineri, 23  mai 2014, începând cu ora 18:00, în Amf. Mircea Florian al Facultatii de Filosofie Conferința Capitalismul artistic: complicităţi şi crize. Estetizarea lumii, pe urmele lui Gilles Lipovetsky organizata de CCIIF- Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice.

Abstract:

Dacă individul transestetic, postmodern, este eminamente exponatul unei generaţii de sacrificiu, determinată de inautenticitate, de formalism birocratic şi de mecanisme ale relaţiilor umane, dezvoltate printr-un adevărat management al timpului, atunci, ce fel de Om ar trebui să fie bulimicul valoric, după cum îl identifică Lipovetsky, aşa încât să poată asimila arta foarte repede şi totodată să o repudieze, aşteptând o nouă formă de germinare artistică? Mai mult decât atât, este capitalismul artistic un tip cultural sau o eră de sine stătătoare, semnificată prin diferite trend-uri?

Dedicată investigării capitalismului artistic şi estetizării lumii din perspectivă filosofică, obiectivul acestei conferinţe constă, pe de o parte, în constituirea unei analize pertinente a societăţii spectacolului şi a hyperconsumerismului, prin prisma celor două fenomene amintite, pe de altă parte, în abordarea statutului contemporan al artistului şi al operei de artă, aflat sub influenţa unor conţinuturi precum managementul artei, capitalismul transestetic şi renatabilizarea estetică a societăţii de consum. Poate că Lipovetsky a preferat metoda narativistă, de altfel la modă, de a discuta despre o societate în care consumul, estetizarea, hyperarta, absorția hedonismului, subiectivarea dorințelor și a claselor sociale în constituirea publicului consumator, au fost insuficiente pentru a da Subiectului pârghiile unei vieți bune- cu tot ce ar putea semnifica și pricinui aceasta-, dar suficiente pentru a discuta hypermodernismul ca postmodernism în termeni de etic și estetic. Fair enough, ar spune unii. Aceasta este însă doar o lectură cu rest, una demnă de prima navigare, potențând o estetică strategică, una care manipulează, prin valorile capitalismului artistic, o întreagă societate de consum, spectaculară sau nu.

Este mult mai onest să recunoaștem turmentul tuturor, al celor care trăiesc și condamnă piața de plăceri, dar nu I se sustrag. Ce se întâmplă dacă, de fapt, estetica structurează consumul hyperindividualist și capitalismul artistic, până într-acolo încât le normalizează? Homo aestheticus a venit în societatea spectacolului, la pachet cu personalismul consumerist, cu o paradigmă a individului transestetic: pe el trebuie să îl lăsăm să joace în paginile care urmează rolul crucial al unui subiect care, depășind valențele unui cronicar absurd sau ale unui deconstructivist educat, trebuie să explice maniera în care umanizarea și socializarea gusturilor mai pot coabita într-o epocă a capitalismului mecanizat, chiar și prin categoria, redusă deseori, primejdios, doar la o imagine, a frumosului.

Mergem înapoi. Nu în timpuri imemoriale, ci într-un trecut recent, căutând să răspundem, în prima parte, în ce măsură cele patru vârste ale estetizării lumii, identificate de Lipovetsky și de Serroy, sunt mai curând etape ale umanizării și socializării gusturilor, decât ale uniformizării lor, după calapodul societății de consum ca dimensiune fenomenală a spectacolului și spectacularului, conținuturi pe care le voi dezbate în linia unor contraargumente, pe urmele lui Marcuse, Debord și Baudrillard.

 

Miza nu este, așadar, deconstruirea capitalismului artistic, ci mai curând, observarea manierei în care el a făcut posibilă estetizarea lumii printr-o unificare a reprezentărilor, pe trei nivele: a spațiului, a timpului și a individului. Acest lucru, deși pare intuit de Lipovetsky, scapă cu totul unei numiri directe și unei clarificări conceptuale. Or, ratând acest reper funciar,capitalismul estetic nu va apărea ca nimic altceva decât ca însăși o vârstă a unei civilizații a moravurilor. 

 

 

poster

Vineri, 28 martie, in cadrul Ciclului de Conferinte CCIIF drd. Andrei Simionescu-Panait va sustine prelegerea “Notiunea de Imaginar Pasiv (cu plecare din Husserl) sau Despre cum pica fisa”. Conferinta va avea loc in cadrul amfiteatrului MF, de la ora 18:00.

Abstractul conferintei:

“În filosofie se povestește că imaginația sau fantezia sunt o sumedenie de preocupări exclusiv destinate omului, fiind totodată misterioase și difuze – îndeletniciri cărora le putem asocia felurite categorii și filtre ontologice, poate doar din dorința de a le elucida formal și de a ne simti stăpâni pe un mănunchi de fenomene de altfel dificil de prins. În contradirecția tuturor metaforelor care aparțin dualismului inerent subiectului modern, în opoziție cu noțiunea de lucru în sine și, finalmente, în ciuda oricăror fenomenologii statice – vă invit să explorăm împreună aspectele umbrite ale actului de imaginare și să vedem, ca o aplicație, cum putem gândi acel moment care ni se întâmpla adesea și care ne fascinează negreșit – cum putem înțelege situația în care gândurile noastre se întrețes într-o clipă dominată de claritate și lipsită de epuizare.”

 

 

confdragoi

Drd. Ioan Drăgoi va susține vineri, 28 februarie 2014, ora 18.00 în amfiteatrul Mircea Florian comunicarea L.Blaga și constituirea «dogmatică» a istoricității

Timpul și istoricitatea sunt două concepte constitutive ce traversează zonele cele mai misterioase ale conștiinței umane. Interpretarea asupra câtorva aspecte metodologice și tematice din opera lui L.Blaga se va configura luând ca reper întrebarea ,,cum se raportează ființa umană la propria istoricitate?”. Are vreun rol ,,metoda dogmatică” în constituirea acestei presupuse istoricități? Cum contribuie orizonturile temporale inconștiente la această constituire? Cu ajutorul acestor întrebări vom încerca împreună să recuperăm actualitatea și deopotrivă să fixăm câteva coordonate asupra unei gândiri reprezentative pentru cultura română și europeană.

 

 

A Husserl

 

 

Share