Facultatea de Filosofie a Universității din București, prin Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice, organizează în perioada 19-20 mai 2017 cea de-a V-a ediție a Conferinței Naționale de Estetică şi Filosofia Artei „Ion Ianoși”. Ediția de anul acesta este dedicată personalității profesorului Ion Ianoși, scriitor și eseist de origine evreiască din România, profesor de filosofie și estetică, teoretician, monograf, traducător, specialist în filosofia și literatura rusă și membru de onoare al Academiei Române. Conferința va avea loc la sediul Facultății de Filosofie (str. Splaiul Independenței, nr. 204).
Organizatorii evenimentului sunt prof. univ. dr. Mihaela Pop, cadru didactic la Facultatea de Filosofie, și drd. Oana Şerban, doctorand în filosofie în cadrul Universităţii din Bucureşti.
Manifestarea științifică va reuni profesori universitari, cercetători, academicieni, doctoranzi și studenți care vor susține prelegeri referitoare la sublimul în cultură în cadrul sesiunii plenare, organizate vineri, 18 mai 2017, și în cadrul sesiunii studențești, care va avea loc sâmbătă, 20 mai 2017.
Conferința propune un dialog pe tema sublimului, abordată de profesorul Ianoși în multe dintre lucrările sale. Această temă este și astăzi de actualitate, nu numai în manifestările artistice, dar și în gândirea estetică. Sublimul este noțiunea capabilă să dea seamă de complexitatea stărilor estetice, etice și filosofice. Profesorul Ianoși considera că sublimul este „cea mai etică dintre calitățile estetice ale omului” (Estetica, 1975, p. 127) și constata o nuanțată corelație între estetic și religios în interiorul sublimului.
În ce măsură gustul asociativ sporit al secolului nostru poate profita de deschiderile sublimului spre variate direcții de cercetare culturale? Pot oare sensurile kantiene ale sublimului să mai ofere astăzi răspunsuri la problemele morale și estetice ale societății contemporane? Care sunt cauzele pentru care sublimul ca modalitate estetică este cunoaștere și înțelegere a vieții și imperativelor etice majore? Acestea sunt câteva dintre posibilele întrebări la care sunt așteptate răspunsuri pornind de la operele numeroase și pline de idei generoase ale profesorului Ion Ianoși.
Întregul program al conferinței organizate de Facultatea de Filosofie poate fi consultat aici.
CONFERINȚA NAȚIONALĂ
(ANTI)NATURĂ ȘI (POST)UMANISM
(Conferință organizată în cadrul proiectului D PLATFORM – Instrument cultural și portal interdisciplinar dedicat arealului dunărean, COD: PN-II-RU-TE-2014-4-2601)
București, 7 DECEMBRIE 2016
CALL FOR PAPERS
Într-o epocă marcată de funcționalitate și antropocentrism, o analiză a impactului tehnicii asupra naturii, a posibilităților de reașezare a umanului în mai amplul perimetru al viului se dovedește utilă. Această renegociere presupune un proces complex, cu multiple fațete. Dacă revoluția industrială aduce, odată cu celebrarea tehnicului și a mașinii, o tot mai semnificativă tendință de dominare a naturalului, de reducere a acestuia la statutul unei simple resurse infinit exploatabile, ca situare a individului anti-natură, perioada post industrială va presupune, odată cu deplasarea focusului de la cuplul utilaj-matriță către abstracta și dematerializata informație, o contraofensivă a naturii care înghite fabrici părăsite și obiective industriale decăzute din funcționalitate.
Toate acestea trebuie citite prin filtrul post-umanului ca nouă condiție ce încheie seria prefixelor post-, deschisă de post-modernitate și continuată de: post-colonialism, post-industrial, post-comunism, post-feminism etc Fie că se referă la discursul pragmatic din zona roboticii și a biogeneticii, fie la discursul critic de retrogradare a disciplinelor umaniste și chestionare a statutului și valorii teoriei în sine, fie la reconsiderarea conceptului de om dincolo de zona genului și a speciei, postumanul ridică întrebări fundamentale. Printre acestea: modul în care știința și dezvoltările tehnologice contemporane facilitează dizolvarea dualității natură-cultură, a opoziției dintre ceea ce este dat și ceea ce este construit. Se dezbate de asemenea înlocuirea poziției moderniste, antropocentrice cu una de echidistanță, de egală valorizare a regnului animal sau vegetal.
Ne propunem să cercetăm raportul dintre aceste constructe teoretice, în dinamica lor înainte și după determinările anti- și post-, observând maniera în care aceste noi poziționări teoretice vor marca în egală măsură spectrul socio-politic cât și cel artistic.
In an era marked by functionality and anthropocentrism, an analysis of the impact of technology over nature, as well as of the human resettlement in the broader perimeter of the living proves to be useful. This renegotiation involves a complex, multifaceted process. If the industrial revolution brings by celebrating the techniques and machine, a more significant trend of their domination over nature, in order to reduce it to the status of mere resources infinitely exploitable, placing the individual in its anti-nature position, the post industrial era will require a counter-offensive raised by nature that engulfs abandoned factories and industrial fallen institutions.
All these events should be read through the filter of post-human as new condition that concludes the series of the prefix post-, meaning the post-modernity opened and maintained by: post-colonialism, post-industrialism, post-communism, post-feminism etc. It refers to pragmatic speech area of robotics and biogenetics as well as to a reinforcement of the critical discourse of humanities, questioning of the status and the value theory itself. Reconsidering the concept of man beyond the genus and species, post-humanism raises fundamental questions: how science and technological developments facilitate the contemporary nature-culture duality, through the opposition between what is given and what is constructed? It also discusses the position replacing the modernist anthropocentric perspectives on animalism and naturalism. We intend to investigate the relation between these theoretical constructs, their dynamics before and after anti- and post measurements, observing the manner in which these new positioning will influence the theoretical spectrum of socio-political and artistic practices.
DEADLINE
Conferința Națională (Anti)Natură și (Post)Umanism propune o dezbatere interdisciplinară asupra acestor subiecte, desfășurată sub egida proiectului D PLATFORM – Instrument cultural și portal interdisciplinar dedicat arealului dunărean, COD: PN-II-RU-TE-2014-4-2601. Evenimentul, organizat de UNARTE București, în parteneriat cu Facultatea de Filosofie a Universității din București, este adresat tinerilor cercetători, masteranzi, doctoranzi, dar și cadrelor didactice, care își desfășoară activitatea în aria științelor socio-umaniste și a artelor vizuale.
Aplicaţiile potenţialilor participanţi pot fi trimise pe adresa de email dproject.unarte@gmail.com până pe data de 29 noiembrie 2016. Participanții vor transmite un abstract de max. 400 de cuvinte, însoțit de titlul lucrării și o scurtă prezentare a autorului, cuprinzând informații referitoare la afilierea academică, ariile de expertiză științifică și principalele publicații/activități în domeniu.
Confirmarea rezultatelor: 1 decembrie 2016.
Publicarea programului: 2 decembrie 2016.
Conferința va fi găzduită de Facultatea de Filosofie a Universității din București, în data de 7 decembrie 2016.
ORGANIZATORI
• Prof. Dr. Constantin ASLAM (UNARTE)
• Conf. Dr. Cristian IFTODE (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filosofie)
• Lect. Dr. Raluca Oancea (UNARTE)
• Drd. Oana Șerban (Universitatea din București, Facultatea de Filosofie)
Call for papers: Pornind de la acest context, stimulând cercetarea interdisciplinară şi dialogul academic dintre studenţi, masteranzi şi tineri cercetători, Facultatea de Filosofie, din cadrul Universităţii din Bucureşti, cu sprijinul CCIIF-Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofiei, organizează Conferinţa Naţională Filosofie şi (Post)modernitate: Subiect. Individ. Persoană, aflată la cea de-a patra ediţie. Lucrările conferinţei, desfăşurate pe secţiuni paralele, vor consta în prezentări de maximum 20 de minute ale unor lucrări individuale originale, urmate de discuţii. Lucrările propuse spre prezentare în conferinţa naţională vor fi selecţionate de către un comitet de selecţie format din profesori şi cercetători. Cele mai bune comunicări, traduse de autori în limba engleză, vor fi publicate în Analele Universităţii Bucureşti. Seria filosofie (The Annals of the University of Bucharest, Philosophy Series), publicaţie editată de Facultatea de Filosofie.
Deadline pentru înscrieri: În vederea validării aplicațiilor, participanții sunt invitați să trimită un rezumat extins de 800-1000 de cuvinte al lucrării (inclusiv bibliografie) însoțit de un scurt CV pe adresa de email: cciif.fil.unibuc@gmail.com Deadline-ul pentru trimiterea abstractelor şi a CV-urilor este 13 mai 2016. Comunicarea rezultatelor selecţiei și afișarea programului vor avea loc în data de 16 mai 2016. Pe durata conferinței, participanților din provincie li se poate asigura cazare contra cost la Căminele Universităţii din Bucureşti. Solicitarea unui loc de cazare va fi consemnată de către participanți în cadrul procesului de înscriere.
Comitetul de organizare:
Prof. dr. Romulus Brâncoveanu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti
Prof. dr. Viorel Vizureanu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti
Lect. dr. Sorin Costreie, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti
Prof. dr. Viorel Cernica, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti
Prof. dr. Constantin Stoenescu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti
Drd. Oana Şerban, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti.
Date de contact:
Conferinţa se va desfăşura la sediul Facultăţii de Filosofie, Universitatea Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 204, Bucureşti, în data de 30 mai 2016. Pentru informații suplimentare: cciif.fil.unibuc@gmail.com
CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ŞI FILOSOFIA ARTEI „ION IANOȘI”
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE FILOSOFIE
CENTRUL DE CERCETARE A ISTORIEI IDEILOR FILOSOFICE
Call for papers – CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ŞI FILOSOFIA ARTEI „ION IANOȘI”
pentru studenți, masteranzi, doctoranzi și cercetători
CATEGORIA NOULUI
IMPACTUL ASUPRA ARTEI ȘI GÂNDIRII ESTETICE ÎN SECOLUL XX
București 13-14 mai 2016
Arta avangardelor a adus cu sine o gândire nouă care s-a instaurat prin contestarea și deconstrucția unui sistem preexistent de gândire artistică și estetică. Se împlinesc 100 de ani de la înființarea mișcării Dada în care Tristan Tzara a jucat un rol semnificativ. Vă invităm să participați la Conferința anuală de estetică şi filosofia artei „Ion Ianoși” care își propune să răspundă la mai multe întrebări precum:
• Este contestarea avangardistă un simplu nihilism?
• De ce era necesară contestarea artei anterioare?
• În ce măsură situația socială, politică și economică de la începutul secolului XX este implicată în procesul de contestare și în cel de creație?
• Există influențe culturale non-europene care își pun amprenta pe noile forme de creație artistică? Au ele o motivație artistică?
• În ce măsură filosofia și gândirea estetică rezonează cu schimbările radicale din artă la începutul secolului și ulterior?
• Ce presupune „noul” în artele secolului XX?
• Se mai poate vorbi de continuități între arta anterioară și cea nouă? În ce ar consta ele? Dar în estetică?
• În ce măsură arta postbelică perpetuează „moștenirile recente” sau explorează noi posibilități de expresie?
• Care ar fi categoriile estetice dominante pentru arta contemporană?
• Care e specificul noilor arte și în ce măsură contestă ele pachetul de concepte tradiționale ale esteticii?
• Este capabilă filosofia contemporană să ne ajute să înțelegem diversele explorări artistice actuale? Cum?
• Există posibilitatea unor „actualizări” ale gândirii artistice și filosofice anterioare astfel încât interpretarea operei contemporane să fie pertinentă?
• În ce măsură instituționalizarea artei aduce cu sine modificări valorice la nivelul receptării artei contemporane?
• Estetica însăși suferă modificări majore atât la nivelul conceptual cât și la nivelul domeniilor pe care le include. În aceste condiții putem vorbi de o criză a esteticii și a artei în secolul XX?
• În ce măsura dimensiunea eticului este reproblematizată în arta contemporană?
• Procesul contemporan al globalizării generează și fenomenul globalizării artei și al esteticii. Ce răspuns dau diverse culturi ale lumii la această provocare?
Deadline:
Aplicaţiile potenţialilor participanţi pot fi trimise pe adresa de email estetica.filosofia.artei2016@gmail.com până pe data de 5 martie 2016. Acestea constau în transmiterea unui abstract de 400 de cuvinte, însoţit de titlu, o bibliografie orientativă şi informaţii privind afilierea academică a autorului, precum şi lista de lucrări a acestuia.
Confirmarea participării la conferință: 20 martie
Textul integral al prezentării: 20 aprilie
Conferința va include, la fel ca in anii trecuți, pauze cu caracter artistic la care vor participa colegi de la facultățile de arte. Lucrările cele mai valoroase vor fi selectate și publicate în IJAPHC – The International Journal of Aesthetics and Philosophy of Culture.
A 8-a CONFERINŢĂ DE FILOSOFIE ROMÂNEASCĂ
organizată de Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice
27-28 noiembrie 2015
UB, Facultatea de Filosofie, CCIIF
Metafizica şi ontologia, discipline filosofice originare, au avut un parcurs istoric diferit în cultura occidentală. Aşezate uneori în raporturi de subordonare (în sistematica lui Christian Wolff, de exemplu, unde ontologia este o disciplină în corpus-ul metafizicii), alteori în raporturi de opoziţie radicală (în „analitica existenţială” a lui Heidegger, de pildă), cele două s-au împletit, deseori, în unitatea unei reconstrucţii filosofice. Astăzi, metafizica este socotită mai degrabă o formulă filosofică învechită şi, cumva, lipsită de legitimitate. În schimb, ontologia constituie miza multor încercări filosofice şi apare ca o disciplină care adună sensurile autentice ale filosofiei. Care sunt contextele semnificative ale prezenţei acestor două discipline în filosofia românească? Ce metode şi tehnici de filosofare au folosit gânditorii români pentru a reformula problemele metafizicii şi ale ontologiei? Ce rol au avut – şi au – acestea pentru viaţa filosofică şi pentru creaţia filosofică din cultura noastră?
Pornind de la aceste întrebări, ne propunem, pentru această conferinţă, să delimităm categorial metafizica şi ontologia şi să ilustrăm folosirea metodelor de lucru ce le sunt proprii în câteva reconstrucţii filosofice româneşti. Demersul se poate înscrie la niveluri diferite: metafilosofic sau filosofic-critic; el poate urma modele diverse de cercetare: analitic, fenomenologic, hermeneutic etc.; şi poate fi proiectat şi efectuat cu metode diferite: descriptive, interpretative etc. Încercăm, prin acest demers, să punem problema unei regândiri a statutului pe care filosofia românească îl are în istoria filosofiei, în general.
Conferinţa va avea şi o secţiune specială „Lucian Blaga – metafizica şi ontologia în sistemul său filosofic”. Socotim că la 120 de ani de la naşterea filosofului român, o cercetare a componentelor metafizice şi ontologice ale sistemului său, cu tehnici hermeneutice actuale, este un demers necesar pentru cultura noastră filosofică.
Sunt invitaţi să participe la această conferinţă cadre didactice, studenţi, cercetători interesaţi de problematica filosofiei româneşti din orizontul celor două discipline, metafizica şi ontologia, şi de relaţiile acesteia cu istoria filosofiei, mai cu seamă cu filosofia actuală.
Persoanele care doresc să se înscrie în program sunt rugate să trimită, până la 10 septembrie 23 octombrie 2015, titlul lucrării, un rezumat de cel mult 300 de cuvinte al acesteia şi un scurt CV, la adresa de email: conferinta.fil.ro@gmail.com. Programul simpozionului va fi definitivat până la 10 noiembrie 2015 şi va fi postat pe site-ul Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti: www.filosofie.unibuc.ro. Pentru orice detalii privind participarea şi organizarea simpozionului, vă puteţi adresa organizatorilor la adresa de email menţionată.
FACULTATEA DE FILOSOFIE
CENTRUL DE CERCETARE A ISTORIEI IDEILOR FILOSOFICE
vă invită la conferinţa naţională
CRITICĂ, MARGINALITATE, CINISM
25-26 noiembrie 2015
Organizatori: Cristian Iftode şi Cristina Voinea
Comitet ştiinţific: Prof. Dr. Romulus Brâncoveanu, Prof. Dr. Viorel Vizureanu,
Prof. Dr. Sabin Totu, Conf. Dr. Laurenţiu Staicu, Lect. Dr. Cristian Iftode
Apel la contribuții
„În acest Occident care a inventat o mulțime de adevăruri diverse și a modelat arte ale existenței atât de multiple, cinismul nu încetează să ne aducă aminte ceva: că foarte puțin adevăr este indispensabil pentru cine vrea să trăiască adevărat și că foarte puțină viață este necesară atunci când ții cu adevărat la adevăr” (M. Foucault, Le courage de la vérité).
„Epuizarea” teoriei, lipsa marilor construcţii filosofice sau neîncrederea ironică prin care întâmpinăm pe cei care mai visează la așa ceva reprezintă oare simptomul unei neputinţe, sau al unui (neo)kynism/cinism ce refuză, lucid și cu simţ istoric, să-și mai pună viaţa și gândirea în serviciul marilor proiecte emancipatoare? Însă în clipa în care ne devin egal antipatice autoritățile și revoluțiile, când mistica Originii se dizolvă, dar, odată cu ea, dispare și mirajul Eschaton-ului, riscul este să ne trezim, dezabuzaţi și lipsiţi de chef, într-un prezent prea puțin ofertant.
Parafrazând o idee a lui P. Manent, ce rămâne de făcut într-o lume în care nu suntem cu adevărat singuri nici atunci când ne izolăm şi nu suntem cu adevărat împreună nici atunci când suntem cu ceilalţi? Să renunţăm la acest „cu adevărat”? Cinismul modern spune „da”, şi prin această renunţare se opune cinismului antic. În poziţiile (anti)filosofice radicale există însă ceva ca o tendinţă inerentă de a se autodevora: niciodată nu vei fi îndeajuns de sceptic sau de cinic, întotdeauna va rămâne de înfierat un rest de credinţă sau încă o convenţie socială.
„Autocontradicţia performativă” nu poate fi eliminată din acest joc de adevăr. La fel ca şi cinismul antic, cinismul modern implică el însuşi o „teatralizare” a mărturisirii adevărului nud şi fără ocolişuri, o voinţă de a rupe cu orice figură de stil ce se constituie, ea însăşi, într-o figură de stil, într-un soi de „grad zero al retoricii” (Foucault): „Cinismul mizează pe adevăruri cu aparenţă nudă, care conţin ceva neadevărat în modul în care sunt aduse în faţa ochilor noştri” (Sloterdijk). Aparenţă, apariţie, prezentare, încadrare şi astfel „înscenare” a parrhêsia-ei, a curajului de a spune tot adevărul…
Luând ca punct de plecare cinismul (kynismul) antic, vă invităm să reflectăm şi să dezbatem împreună o serie întreagă de probleme ale „actualităţii” noastre filosofice, sociale, politice, artistice şi culturale:
– viaţa adevărată, parrhêsia şi adevărul nud; sinceritate şi „veridicitate”; radicalism; critica socială a convenţiilor şi problema „întoarcerii la natură” în secolul XXI;
– posteritatea critică a Luminilor, faţa şi reversul proiectului iluminist, refuzul marilor proiecte emancipatoare şi al marilor naraţiuni de legitimare; solitudine şi solidaritate socială, individualism şi convivialitate;
– tehnologii de putere şi tehnologii ale sinelui, problema rezistenţei la normalizare biopolitică în „societatea de control”; securitate, guvernamentalitate, rezilienţă;
– „Kynism 2.0” şi etica Internetului, dileme morale legate de hacking, piraterie virtuală, privacy; expresivismul „digital” în reţelele de socializare, problema protecţiei datelor şi dispozitivele de „supraveghere domestică”;
– cinismul şi arta contemporană, arta după avangardă, scandal, expunere publică şi punere în pericol în practici artistice contemporane de tip performance şi happening;
– figura filosofului în spaţiul public, centralitate vs (?) marginalitate, radicalism şi (anti)filosofie; modalităţi vechi şi noi de concretizare a discursului filosofic în viaţa de zi cu zi, actualitatea practicii filosofice, filosofia între discurs şi „alegerea vieţii”; identităţi fragmentate, subiectivare etică şi posibilitatea unei „estetici a existenţei”.
Apelul la contribuţii se adresează cercetătorilor (doctoranzi, doctori, postdoctoranzi) în filosofie, ştiinţe sociale şi umaniste, istoria şi teoria artei. Persoanele interesate să participe sunt rugate să trimită pe adresa: conf.marginali@gmail.com titlul intervenţiei propuse, rezumatul acesteia (în jur de 250 de cuvinte), însoţit de o scurtă prezentare personală care să conţină afilierea instituţională, domeniile de interes, contribuţii ştiinţifice semnificative şi datele de contact.
Termenul-limită pentru trimiterea propunerilor este 15 octombrie 2015. Programul simpozionului va fi definitivat până la 30 octombrie 2015 şi va fi postat pe site-ul Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti: www.filosofie.unibuc.ro Pentru orice detalii privind participarea şi desfăşurarea simpozionului, vă puteţi adresa organizatorilor la adresa de email menţionată.
Contribuţiile selecţionate şi primite în formă publicabilă până la o dată ulterioară desfăşurării conferinţei, ce va fi comunicată după încheierea CFP-ului, vor fi reunite într-un volum colectiv proiectat să apară la Editura Universităţii din Bucureşti, în 2016. Menţionăm că nu există taxă de participare, însă eventualele costuri de transport şi cazare la Bucureşti vor fi suportate de către participanţi.
–CALL FOR PAPERS–
Jocul a stârnit întotdeauna interesul gândirii umane, fiind considerat o funcție fundamentală a vieții. La o abordare mai atentă, constatăm că jocul celebrează viața. Însă el pare a se caracteriza prin formule contrarii: este atât o acțiune liberă dar și una bine structurată, nu are scopuri concrete, utilitare dar are totuși un scop în sine însuși, intenția fiind aceea de a obține o mulțumire psihică pentru jucător.
Gânditorii din diverse epoci au insistat asupra semnificațiilor filosofice ale jocului. Potrivit lui Platon, fiecare om trebuie să-și trăiască viața „jucând cele mai potrivite jocuri” (Legi) iar Huizinga observa că jocul este caracterizat prin alteritate și transcendență față de cotidianitate (Homo ludens). În Euthydemos, Platon insistă asupra rolului jocului ca preludiu al ritualurilor inițiatice, atrăgând atenția asupra relațiilor jocului cu dimensiunea sacrului.
Un domeniu în care jocul este constitutiv activității specifice este cu siguranță arta considerată de mulți „marele joc” pe care omul îl joacă în planul imaginației. Gândirea contemporană aflată în căutarea unei ontologii întemeiate pe un orizont de posibilități infinite a generat în artă reevaluarea unor teme largi legate de experiența jocului cum ar fi diversele forme ale comicului și ale măștilor. În antiartă, ludicul constituie însuși axul structurant al creației, indiferent că este asumat ca performance, instalație sau artă media.
Să nu uităm că jocul a fost abordat și de discipline precum pedagogia şi psihologia, prin raportare la artă, în măsura în care jocul este considerat o cale de educare și cunoaștere, asigurând experiențe în formarea unei concepții morale și intelectuale întemeiate pe armonie, echilibru și măsură. În aceste condiții principiul lui „ca și cum” devine funcțional și eficient.
Vă invităm să participați la discuțiile deschise de Conferința națională pentru studenți, masteranzi și doctoranzi „Ion Ianoși” din acest an, dedicate temei generoase a jocului. Iată câteva dintre posibilele direcții de abordare:
Jocul ca funcție fundamentală a vieții și experienței;
Spațiul și timpul de joc și ale jocului;
Jocul ca modalitate de comunicare (artist – spectator);
Libertatea / normativitatea jocului ( joc și / sau seriozitate );
Dimensiunea gnoseologică a jocului în artă și în terapiile prin artă;
Rolul mimesis-ului în joc (autenticitate / simulare) sau jocul ca „aparență adevărată” (care arată);
Jocul ca procesualitate.
Conferința este organizată de CCIIF-Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice, din cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București, în parteneriat cu Universitatea Națională de Arte București.
Data limită de înscriere / Deadline
Abstractele, în limita a 5-600 cuvinte, din care să rezulte tema și bibliografia propunerii de prezentare, însoţite de 5-6 cuvinte cheie, vor fi transmise la adresa de email estetica.filosofia.artei2015@gmail.com
În cadrul propunerilor, va fi atașat CV-ul participantului, concentrat asupra lucrărilor activităților relevante din ultimii 3 ani, menționând totodată și afilierea academică.
Deadline:1 martie 2015.
Comunicarea rezultatelor:
In urma selecției realizată de o comisie specializată (alcătuită din cadre universitare de la Facultatea de Filosofie și Universitatea Națională de Arte) se vor anunța rezultatele pe data de 11 martie 2015.
Echipa de organizare
Coordonator – Prof. dr. Mihaela Pop
F I L O S O F I E Ş I C U L T U R Ă P O P U L A R Ă
Program de conferinţe, dezbateri şi simpozioane
Coordonatori: Romulus Brâncoveanu şi Marin Bălan
Marţi, 25 noiembrie, ora 18.00
Facultatea de Filosofie, Amf. „Titu Maiorescu”, Spl. Independenţei, 204
REVISTELE PENTRU FEMEI
o dezbatere despre
Feminism, Feminitate şi Cultură Populară
Revistele pentru femei reprezintă un important produs al culturii populare. Transmit aceste reviste idei feministe cititoarelor lor? Sau rămân cantonate în chestiuni care privesc feminitatea? Se exclud sau nu feminismul şi feminitatea? La astfel de întrebări vor încerca să răspundă atât editoarele unor prestigioase reviste pentru femei, cât şi cercetătoarele cu preocupări legate de feminism de la Universitatea din Bucureşti şi SNSPA. Facultatea de Filosofie şi Centrul pentru Studierea Raţionalităţii şi Credinţelor invită la această dezbatere studentele şi studenţii de la orice universitate din ţară şi, de asemenea, cititoarele revistelor pentru femei.
LISTA VORBITOARELOR INVITATE:
- Daniela Palade Teodorescu
Editor-in-chief
Avantaje - Oana Botezatu
Coordinating Editor
Marie Claire România - Iuliana Alexa
Editor-in-chief
Psychologies - Alice Năstase Buciuta
Editor-in-chief
Tango-Marea Dragoste - Emilia Nicolaescu
Senior jurnalist
TVR (TeleviziuneaRomână) - Ionela Băluţă
conf. univ. la Facultatea de Stiinţe Politice
Universitatea din Bucureşti - Simona Necula
cercetătoare la CEREFREA
Universitatea din Bucureşti - Mihaela Stănică as.univ. la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine
Universitatea din Bucureşti - Simona Maria Chirciu
drd. la SNSPA - Maria Buleu
drd. la Facultatea de Filosofie
Universitatea din Bucu
5 DECEMBRIE 2014
Ţinând seama de evoluţia cercetării şi creaţiei filosofice româneşti din ultimele două decenii, de angajamentele tematice şi de experienţele sale metodologice, toate presupunând constituirea ca atare a unor reprezentări identitare, se cuvine a fi pusă în discuţie atât originalitatea unor categorii filosofice specifice gândirii autohtone, cât și corespondențele dintre filosofia românească și cultura europeană, asumate printr-un sincronism susținut de concepte interculturale.
Cum poate fi realizată reconstrucția filosofiei românești din perspectiva unor concepte interculturale? În ce măsură categorii filosofice genuine ale filosofiei românești au deschis posibilități de integrare a acesteia în anumite culturi? Pot fi considerate conceptele interculturale vehiculate în filosofia românească drept o sursă a dezvoltării metodelor și instrumentelor interdisciplinare de cercetare filosofică? Ce posibilități hermeneutice deschid limitele lingvistice și formele de creație în limba română pornind de la adaptarea unor categorii filosofice și concepte interculturale deja existente la filosofia românească? Ce şanse la recunoaştere „externă” are filosofia românească prin exploatarea originală a unor categorii filosofice și concepte interculturale și în ce măsură condiționează acestea, printr-o manieră autentică de elaborare a creației filosofice, modelul european al culturii autohtone?
Toate aceste întrebări formulează nucleul tematic al acestui simpozion, la care sunt invitați să participe cercetători şi creatori consacraţi, dar şi studenţi, masteranzi, doctoranzi interesaţi de cercetarea filosofică, în special de aceea care porneşte de la întrebări privind diferite aspecte ale filosofiei româneşti.
Locul desfăşurării: Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, Splaiul Independenţei, Nr. 204, Sector 6, Bucureşti.
Deadline. Condiții pentru participare.
Sunt invitaţi să participe la simpozion cercetători, cadre didactice universitare, doctoranzi, masteranzi, studenţi. Persoanele care doresc să se înscrie în program sunt rugate să trimită, până la 15 noiembrie 2014, titlul comunicării (al prezentării, intervenţiei etc.), un rezumat de cel mult 300 de cuvinte al acesteia şi un scurt CV, la adresa de email: cciif.fil.unibuc@gmail.com. Programul simpozionului va fi definitivat până la data de 25 noiembrie 2014 şi va fi postat pe site-ul Facultăţii de Filosofie: www.ub-filosofie.ro si pe site-ul official al CCIIF: http://cciif.ub-filosofie.ro/.
Pentru orice detalii privind participarea şi organizarea simpozionului, vă puteţi adresa organizatorilor la adresa de email menţionată.
Organizatori:
Prof. dr. Constantin Aslam
Prof. dr. Viorel Cernica
Mrd. Oana Şerban
Drd. Ioan Dragoi
Conferinţa Naţională de Estetică şi Filosofia Artei „ION IANOŞI”
pentru studenți, masteranzi, doctoranzi și cercetători
ediţia a II-a
Arta ca Experienţă şi Experienţa ca Artă
București – 16 mai 2014
Program Conferință:
9:00-13:45
Sesiune Plenară
9:00-9:15
Deschidere conferinţă
Profesori invitați: Prof. dr. Ion Ianoși, Prof. dr. Vasile Morar, Facultatea de Filosofie, U.B.
Prof. dr. Gheorghe Ceaușu, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică
9:15-10:15
Oana Frîncu, MA-ICIF, II, Filosofie, U.B.
O interpretare a performance-ului din perspectiva unei hermeneutici filosofice
Alexandru Stan, Drd. Filosofie, U.B.
Formă în artă conform lui John Dewey
Denise Ababei, absolventă UNATC şi Drd. Filosofie, U.B.
Teatrul postdramatic sau experienţa trăită în comun
10:15-11:15
Oana Şerban, MA-ICIF, I, Filosofie, U.B.
Estetizarea vieții și dezestetizarea artei: de la pragmatica lui Dewey la „coșmarul” lui Foucault. Când începe dificultatea discursului artistic să însemne „arta dificilă?”
Lorin Ghiman, Drd. Istorie şi Filosofie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
„Va banque Spiel”: Mizele teoriei benjaminiene a experienței din Opera de arta
în epoca reproductibilităţii sale tehnice
Mihaela-Cătălina Condruz, Licenţă, III, Filosofie, U.B.
Claude Monet și idealul întoarcerii la lucrurile însele. O perspectivă
fenomenologică asupra picturii impresioniste
11:15-11:30
Pauză de cafea
11:30-12:30
Ioan Drăgoi, Drd. Filosofie, U.B.
Evenimentul ca artă și arta ca eveniment
Mihai Laurențiu Fuiorea, Drd. Filosofie, U.B.
Despre posteritatea cinicilor în arta modernă și contemporană
Daniela Elena Tarbă, Drd. Filosofie, U.B.
Între sau De la Închipuire la Imaginar
12:30-13:30
Gabriela Bădescu, Drd. Filosofie, U.B.
Lettrismul – aniconism și performance
Miriam Cihodariu, Drd. Sociologie, U.B.
Consumul de interactivitate în entertainment şi în artă
Ilinca Damian, Drd. Filosofie, U.B.
Rolul curatorului în experimentarea artei contemporane. Despre mediație în lumea contemporană
13:45-14:30
Pauză de cafea
Acto-scopii, performance teatral
Coordonatori: regizor Ilinca Bernea, absolventă UNATC, Dr. în Filosofie şi Isabella Drăghici, absolventă UNATC și Drd. Filosofie
Performeri:Denise Ababei, absolventă UNATC și Drd. Filosofie, Isabella Drăghici, absolventă UNATC și Drd. Filosofie, Anca Ciobanu (MA-ICIF, II, Filosofie), Rodica Ivan-Haintz (MA-ICIF, II, Filosofie), Cerasela Nițu (Licenţă, I, Filosofie), Sorina Țuru (Licenţă, III, Filosofie), Emilia Zăinel (MA-ICIF, I, Filosofie)
Improvizații muzicale: Sarina Albu – vioară,MA-ICIF, II, Filosofie
Dorothee Neumann-contrabas, MA-ICIF, II, studentă Erasmus, absolventă Conservator și Pedagogie, Universitatea de Stat din Koln, Germania
14:30-18:00
Sesiuni paralele
a) Experienţă, artă şi gândire filosofică
14:30-15:30
Ewa Bobrovska, Asistentă la Academia de Arte Plastice, Varșovia, Polonia
Proiecţii artă media: The Bridge over the Abyss Passes from Derrida to Kierkegaard; Cartouches
Cătălina Sîrbu şi Andrei Simionescu-Panait, Licenţă, I, UNATC şi Drd.Filosofie, U.B.
Intimitate în academia postmodernă
Raluca Iordan, MA-ICIF, I, Filosofie, U.B.
Raportul dintre artă ca experiență și catharsis
Isabella Drăghici, Drd. Filosofie, U.B, absolventă UNATC
Katharsis. Recursuri exegetice în „epoca reproducerii mecanice”
15:30-16:30
Mihaela Marin Negru, absolventă A.S.E. şi MA-IAFC, II, Istorie – Istoria Artei, U.B.
Mail art – O lume a sistemului poştal
Alfred Shuppler, absolvent Foto-Video UNArte şi MA-IAFC, II, Istorie – Istoria Artei, U.B.
O perspectivă filosofică asupra fotografiei transilvănene a secolului al XIX-lea
Dana Bobocel MA-IAFC, II, Filosofie, U.B., absolventă U.A.U.I.M.
Experiența artei. Arhitectura
16:30-18:00
Mihaela Drăgănescu, MA-IAFC, II, Istorie –Istoria Artei, U.B.
Arta corporalităţii între uman şi trans-uman
Alexandra Enache, MA-IAFC, II, Istorie, Istoria –Artei, U.B.
Politici ale corpului în arta grafică (supereroul benzilor desenate)
Dalina Bădescu, MA-IAFC, II, Istorie, Istoria – Artei, U.B., cercetător cartograf
Arta cartografică în Evul Mediu şi începutul epocii moderne
Adriana Brăileanu, Dr. în Filosofie, U.B., profesor Liceul de Artă, Ploieşti
Experiența ingenuă a artei
Mădălina Gheorghe-Tănase, reprezentant Asociatia Dintr-un Basm şi Dr. în Filosofie, U.B.
John Dewey, cunoașterea ca experiență în artă și în educație
b) De la experienţa artistică la gândirea estetică
14:30-15:30
Maria Popa, Licenţă, Arta murală, UNArte
Brâncuşi – artă, geniu, contemplare
Amalia Carauleanu, Licenţă, Modă, UNArte
Frumos vs. Agreabil
Georgiana Ghidersa, Licenţă, Arta murală, UNArte
Performance-ul lui Ion Grigorescu
Anna Chiuariu, Licenţă, Modă, UNArte
Nașterea și moartea tragediei
Cristina Dan, Licenţă, Design, UNArte
Land Art si frumosul natural
Remus Gabor, Licenţă, Scenografie, UNArte
Critica geniului
15:30-16:30
Smaranda Isar şi Maria Poștea, Licenţă,UNArte
Frumosul – condiție a artei
Alin Alexandru, Licenţă, Grafică, UNArte
Budismul Zen si arta contemporană
Octavia-Cristiana Bălălău şi Cirja Gheorghiţă, Licenţă, Grafica, UNArte
Apolinicul în cinematografia lui Tarkovsky
Ruxandra Marin, Licenţă, Modă, UNArte
Artă, viață, experiență
Daniela Andrei, Licenţă, Sculptură, UNArte
Apolonic si dionisiac în sculptura lui Mircea Roman
Ioana Alexandra Niculescu-Aron, Licenţă, Pictură, UNArte
Dada, Nietzsche şi conștiința declinului
15:30-16:30
Mădălina Tichie, Licenţă, Foto Video, UNArte
Performance-ul ca document video
Lucia Dinescu, Licenţă, Foto Video, UNArte
Arta ca experiență
Laura Degeratu, Licenţă, Grafică, UNArte
Anti-arta ca discurs artistic
Eduard Marian-Bălaş, Licenţă,Grafică, UNArte
Acționismul vienez- original sau șoKant
Alexandru Iliescu, Licenţă, Pictură, UNArte
Limbajul, o continua festa. Estetica gestului
Claudia Brăileanu, Licenţă,Pictura, UNArte
Pictura abstractă ca expresie a „înțelegerii” și a „proiectului”
Andrei Dragomir, Licenţă, Grafică, UNArte
Metaforă, interpretare, performance
Mihaela Munteanu, Licenţă, Istoria artei, UNArte
Dincolo de sunet – deconstrucţie şi construcţie în muzica industrială
18:00-18:30
Pauză de cafea
Cutia de rezonanță, performance teatral
Coordonatori: regizor Ilinca Bernea, absolventă UNATC, Dr. în Filosofie şi Isabella Drăghici, absolventă UNATC și Drd. Filosofie
Performeri: Denise Ababei, absolventă UNATC și Drd. Filosofie, Isabella Drăghici, absolventă UNATC și Drd. Filosofie, Anca Ciobanu (MA-ICIF, II, Filosofie), Rodica Ivan-Haintz (MA-ICIF, II, Filosofie), Cerasela Nițu (licenţă, I, Filosofie), Sorina Țuru (licenţă, III, Filosofie), Emilia Zăinel (MA-ICIF, I, Filosofie)
Improvizații muzicale: Sarina Albu – vioară,MA-ICIF, II, Filosofie
Dorothee Neumann-contrabas, MA-ICIF, II, studentă Erasmus, absolventă Conservator și Pedagogie, Universitatea de Stat din Koln, Germania
18:30-19:00
Vernisaj Mail Art – Eternal Network
Coordonatori Mihaela Negru și Alfred Schuppler
19:00-21:00
Vernisaj Hărțile imaginare
Organizat de UNArte, coordonatori, Asist. Dr. Raluca Nestor Oancea și Alfred Schuppler
Intervenţii Pictură: Dragoş Bojin, Adrian Dică, Radu Pandele, Răzvan Radu, Bogdan Sassu, Bianca Solymosi, Mirela Iordache, Geafar Abdul Saheb
ORGANIZARE
Conf. Dr. Mihaela Pop, Filosofie/ Asist. Dr. Raluca Oancea, UNArte/ Drd. Maria Buleu/ Mrd. Oana Şerban/ Mrd. Alfred Schuppler/ Dr. Ilinca Bernea/ Drd. Isabella Drăghici/ Mrd. Dana Bobocel/ Mrd. Mihaela Negru
Mulţumiri speciale
Albalact, S.C. All-Generating S.R.L., S.C. Ecco curier S.R.L.,
Lect. Iulia Zaharia (Institutul de Agronomie)
